Andrei Carabelea, primarul municipiului Piatra-Neamț: ”Sunt un om simplu: soț, tată și cetățean care de 12 ani a descoperit vocația implicării” (INTERVIU)

Cine este omul Andrei Carabelea?

Sunt este un om simplu: soț, tată și cetățean care de 12 ani a descoperit vocația implicării. Prin voluntariat sau prin politică, am învățat că schimbările de care avem nevoie în comunitate se întâmplă cu implicarea fiecăruia dintre noi și că rezultatele cele mai bune se obțin cu munca unei echipe aliniate pe viziune, misiune și valori. Am organizat sute de acțiuni și de proiecte alături de oameni minunați. Toate acestea cu siguranta vor continua, dar pe o plajă mult mai largă. Noul meu statut in municipiul Piatra Neamt imi facilitează mult continuarea acestor actiuni.

Care este sistemul de valori după care vă ghidați în viață?

Am trei mari valori după care mă ghidez mereu:

Patriotismul. Îmi iubesc țara și orașul. Iau deciziile în funcție de această valoare și îmi evaluez fiecare gest și fiecare zi din viața mea după ce am făcut bine pentru comunitatea din care fac parte. 

Integritatea, una dintre valorile pe care mulți le asociază unei abordări politice. Dar nu mă refer la ceea ce inspectează Agenția Națională de Integritate: incompatibilități și conflicte de interese. Ci mă refer la calitatea de a fi corect, onest și că spui mereu adevărul chiar și atunci când ai de suferit. Și la a-ți respecta angajamentele.

Ecologia e a treia mea valoare. Și asta nu se rezumă doar la a organiza și participa la acțiuni de ecologizare, ci se manifestă zilnic prin alegerile pe care le fac, de la banale cumpărături, la modalitățile de a mă deplasa, sau de la felul cum selectez și arunc deșeurile la cum îi inspir sau încurajez pe alții să o facă.

Cum ați ajuns în politică? De ce ați ales să candidați?

Acum 12 ani am revenit acasă în Piatra Neamț, după 6 ani petrecuți într-un oraș care mai avea puțin și mă adopta definitiv. Dintre toți foștii prieteni și colegii de liceu nu mai era nimeni acasă. Toți fie au rămas în orașele universitare unde au ajuns, fie au plecat la muncă în străinătate. E acea alegere în viață care determină pe de o parte viitorul tău, iar pe de alta a comunității. Așa se stinge încet o comunitate și așa înflorește alta.

În anul 2008, am avut o chemare. Anul în care veniturile mele se risipeau pe distracții și chirii, m-a provocat la o alegere stranie: nu îmi mai doream câștiguri nemăsurate din care să nu se aleagă nimic și am ales, alături de logodnica mea, să întemeiem o familie în orașul copilăriei mele. Așadar, am lăsat confortul și frumusețea traiului în Iași pentru a mă întoarce acasă, neabătut de generoasa ofertă a străinătății.

Am ajuns în Piatra Neamț cu un credit în franci, odată cu o criză care a schimbat imediat totul. Doar cine știe povestea creditelor cu buletinul își poate imagina ce a urmat. Nu mai realizam targetele și rapid mi-am pierdut locul de muncă.

Forțat de împrejurări aveam foarte mult timp liber și a trebuit să mi-l petrec  diferit. În locul berilor și al biliardului, se instalau plictiseala și grijile, așa că am decis să îmi găsesc un sens în comunitate. Așa am ales să fac voluntariat. Dar oportunitățile de voluntariat din Piatra Neamț nu erau prea multe, așa că am făcut pasul către o organizație de tineret a unui partid politic. La început eram genul acela de coleg disponibil să le facă pe toate: să participe la toate acțiunile și ședințele, să țină legătura cu membrii și să strige adunarea, să planifice acțiunile, să participe la cursuri. Adică acele mărunțișuri care așezate rând pe rând, cărămidă cu cărămidă, se concretizează într-o construcție solidă.

În 2012, când am realizat că implicarea mea folosește mai mult unor indivizi decât comunității, am decis să fac o schimbare. Am fondat unul dintre cele mai cunoscute și mai active ONG-uri din Piatra Neamț, Asociația Sens Civic. Am făcut sute de proiecte posibile și am adus mii de oameni împreună pentru cauze ale comunității. Mi-am vindecat emoții și frici de care nu credeam să scap vreodată. Prima pe care am învins-o a fost frica de necunoscut. Am intrat în lumi pe care nu le cunoșteam, am ajuns în situații pentru care nu mă pregătisem și am descoperit că după fiecare limită depășită apare un nou orizont care se lasă atins și apoi depășit. Am învins frica de eșec. De fapt, mi-am redefinit eșecul: atunci când cazi, oamenii râd iar ție ți-e frică să te mai ridici. Teama de eșec e cel mai sigur mod de a evita succesul. Dar eu cred că eșecul este o lecție, iar învățatul este sănătos.

Voluntariatul m-a învățat cum pot ține oamenii pe deplin implicați într-o misiune, fără a le oferi funcții, ranguri sau bani. Într-o țară în care atitudinea „dar mie ce-mi iese” pare mai contagioasă și mai periculoasă decât coronavirusul am adunat în proiectele pe care le-am coordonat peste 100.000 de ore de voluntariat. Adică o viață de vreo 280 de ani în care, un erou a făcut ceva bun non-stop: a adunat peste 150 de tone de deșeuri, a plantat peste 10.000 de pomi, a făcut sute de lecții și tabere cu copii instituționalizați și multe altele. Am lansat sute de apeluri la implicare și mii de eroi au reacționat. O fac și acum și promit să o fac până la ultima suflare, pentru că îmi pasă de mediu și de comunitatea în care trăiesc și pentru că îmi place să cred că astfel pot converti indiferența în implicare.

În 2015, momentul #Colectiv m-a doborât tocmai când organizam Gala Voluntarilor și când număram reușitele din urmă. Parcă nimic nu mai conta din tot ce făcusem, pentru că mă întrebam la ce folos… Revoltă și neputință deopotrivă. Intersectarea cu PACT nu a fost o coincidență. Parcă ne-am găsit reciproc atunci când aveam nevoie. Implicarea în PACT părea să completeze golul pe activistul civic din mine nu îl putea acoperi altfel. Atunci a apărut o dilemă cu care am început să mă obișnuiesc. Am educat treptat oengistul și aspirantul politic din mine să trăiască împreună și să urmărească un obiectiv comun și să își delimiteze traseul în funcție de valori. După intrarea PACT în PNL, am simțit multe priviri încruntate. Bănuiesc ce temeri și îngrijorări au încolțit, însă le transmit tuturor că toate acestea sunt nefondate și nefolositoare. Nu mi-am schimbat nici caracterul, nici viziunea și nici valorile. Și nu mă interesează lucruri mărunte, doar pentru mine. Acum am datoria să confirm toate acestea de mai sus ca primar.

Dacă aţi fi un simplu cetăţean ce calităţi credeţi că ar trebui să aibă un primar?

Din punctul meu de vedere un primar trebuie sa detina aceste patru calitati:

1. Onestitatea, in sensul ca un bun primar trebuie sa promita doar acele lucruri pe care le poate controla.
2. Abilitati de management si lider, in sensul ca trebuie sa fie uman si totodata sa conduca. Trebuie sa aibă o viziune de viitor a orașului, dar si sa demonstreze ca prin calitățile sale poate sa imprime direcția dorita.
3. Să știe să comunice și să asculte. Trebuie sa stie sa-i asculte pe toti cetateni, să accepte să fie criticat (chiar și pe nedrept) si apoi sa fie capabil sa-i convinga in a-i urma viziunea.
4. Capacitatea de a lua decizii dure, dar necesare. Din punctul meu de vedere este necesar sa demonstrezi rational din ce cauza trebuie sa iei aceste decizii.

A trecut mai bine de o lună de când vă aflaţi în funcţia de primar al municipiului Piatra-Neamț. Ce aţi reuşit să realizaţi în această perioadă?

Asa cum stiti sunt un simplu cetatean, sunt echipat cu viziune si multe proiecte. Dar cea mai buna strategie si ambitioasa viziune nu inseamna nimic daca nu ai capacitatea de a le pune in practica. Aici ai nevoie de o echipa de experti si oameni implicati.

Nu ai cum sa realizezi lucruri mari daca nu reusesti mai intai sa definesti lucruri mari și dacă nu formezi o echipă aliniată pe aceeași viziune. Până acum mi-am format echipa din cabinetul primarului și am ales un administrator public performant și muncitor. Facem constant această muncă de aliniere cu ceilalți colegi din Primărie și am început deja lucrul la elaborarea unor proiecte noi. Deja am elaborat primele proiecte pe fonduri europene ale mandatului meu și am accelerat ritmul implementării proiectelor aflate în derulare. Am găsit proiecte cu întârzieri mari. Unele cu grad de realizare de 0,3% deși erau demarate de mai bine de un an.

Au apărut deja și primele lucrări implementate 100% în mandatul meu. De exemplu un sens giratoriu așteptat de multă vreme, sau primele lucrări de regularizare a unor pâraie care anual creau probleme mari.

Care sunt cele mai importante trei probleme care necesită soluţionare de urgenţă în municipiul Piatra-Neamț?

Probleme imi sunt semnalate zi de zi de catre cetateni si daca e sa aleg doar 3 dintre ele, voi spune: spitalul, apa și transportul în comun. Deși aceste trei probleme nu au fost în coordonarea directă a primăriei, pănă acum, le abordez cu maximă seriozitate și perseverență.

Sunteți un primar tânăr, ce  veți face pentru a-i implica activ pe aceștia în viaţa comunităţii?

Tinerii sunt parte din comunitate, pe care ne-o dorim activa. O participare reală, bazată pe cateva elemente, este benefică tuturor. 

Eu îi voi încuraja să fie îndrăzneți, creativi și activi prin proiecte de democrație participativă. Tinerii ar trebui să fie activi în promovarea drepturilor lor. În practică, acest lucru se traduce prin influențarea deciziilor autorităților prin consultare sau vot. În plus, tinerii ar trebui să conștientizeze faptul că în afara drepturilor civice, cele sociale, economice sau culturale sunt la fel de importante. 

Tinerii au nevoie de spații fizice pentru a se întâlni, de a petrece timpul împreună sau pentru a se organiza. Deja avem  în Piatra Neamț spații potrivite pentru astfel de activități. Vom genera și un program care să conecteze tinerii pentru activități și inițiative care să îi stimuleze și să îi pună în valoare.

Să facem un exercițiu de imaginație. Cum va arăta municipiul Piatra-Neamț în 2024?

Pana in 2024 imi doresc sa ajungem la acea #nouaPiatra care ne-o dorim cu totii:

• O infrastructura mobila moderna, cu un transport public metropolitan si cu o rețea de piste pentru bicicliști care să conecteze toate cartierele orașului.
• Un oras inteligent prin adoptarea de solutii de tip Smart City si servicii digitalizate.
• Cu noi spatii verzi si cartiere de blocuri reabilitate dupa nevoile cetatenilor.
• Deloc în ultimul rând, un oraș cu oportunități pentru tineri. Un oraș acasă.

Funcția pe care o ocupați le permite oamenilor să fie critici. Ce le transmiteți?

Înțeleg criticile oamenilor. Au așteptări de multă vreme înșelate și acum le este greu să mai aibă încredere în ceva. Acum și cel mai bun lucru este privit cu suspiciune de cineva. Este rezultatul a 30 de ani în care ne-am obișnuit să fim păcăliți și suntem tentați să  ripostăm la orice. Le cer tuturor puțină răbdare, nu vreau un cec în alb ci doar un răgaz de 6 luni în care eu și echipa mea să demonstrăm de ce suntem în stare. Dacă se poate să fie chiar și puțin ajutor, adică un răspuns pozitiv al comunității la apelurile noastre, cred că putem confirma și ajunge la rezultate vizibile chiar mai repede.  

Sursa: Realitatea de Neamt