INTERVIU

Deși suntem obișnuiți ca atunci când auzim expresia ,,descoperire arheologică” să ne ducem cu gândul la piramide, mumii, obiecte din metale prețioase, totuși, vestigiile trecutului înseamnă mai mult decât atât. Valoare unei descoperiri arheologice nu este dată numai de vechime sau materialul din care a fost făcut un anumit obiect, ci și de contextul în care acesta a fost găsit, sau chiar de raritatea lui. Un bun exemplu îl constituie cercetările recente de la Mănăstirea Văratec, care au scos la lumină două obiecte excepționale, respectiv două cruciulițe de lemn, datând din secolul XIX. Chiar dacă la prima vedere obiectele ar putea să pară ,,noi”, ele sunt extrem de valoroase tocmai prin aceea că s-au păstrat, fiind confecționate dintr-un material perisabil.  

Revenim Mihaela-Cristina Verzea revine  cu poveștile expoziției și vă dezvăluie o nouă pagină din evoluția istoriei costumare din Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Artiștii acestei epoci, ca Joseph August Schöefft, Constantin Lecca, Ion Negulici și alții ne-au transmis portretele primilor domni regulamentari.cu poveștile expoziției și vă dezvăluim o nouă pagină din evoluția istoriei costumare din Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Artiștii acestei epoci, ca Joseph August Schöefft, Constantin Lecca, Ion Negulici și alții ne-au transmis portretele primilor domni regulamentari.

În cuvântarea ținută cu prilejul comemorării lui Tudor Vladimirescu la Academia Română, în data de 5 iunie 1921, istoricul N. Iorga spunea: „Tudor reprezintă un pas mai departe în concepția politică a libertăților naționale și populare în părțile acestea răsăritene. El se sprijină pe <>, care nu sunt legile, ci dreptul natural, așa cum    l-a definit Rousseau, pentru a spune că e nevoie să se ridice <>, contra <> sugători de sânge, care sunt, <>. El invocă dreptul bisericesc însuși, căci, Dumnezeu fiind bun nu poate fi decât alături de cei care luptă, în numele lui ca să distrugă răul”. Marele istoric trecea în revistă proclamațiile ce cuprind în ele toată cugetarea politică a „eroului național” de la 1821, cum îl definea pe liderul mișcării de la 1821, Ioan C. Filitti. Trei din cele patru acte invocate se regăsesc și în cadrul expoziției noastre (Proclamația de la Padeș, Arzul adresat Înaltei Porți de către Tudor Vladimirescu din partea norodului Țării Românești, ambele din 23 ianuarie 1821, și Proclamația de la Cotroceni din 17 martie 1821).

Complexul Muzeal Național Neamț va dezvălui,săptămânal, în perioada 9 aprilie-28 iunie 2021, o parte din poveștile prețioaselor obiecte aflate în cadrul expoziției „Periplu istoric. De la Tudor Vladimirescu la renașterea națională”.Începem, așa cum este firesc, cu sabia lui Tudor Vladimirescu, personajul principal al periplului istoric propus publicului nemțean, bun cultural aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.Istoricul acestui obiect, clasat în categoria tezaur a patrimoniului cultural național mobil, a fost publicat în catalogul „Arme din colecția Muzeului Național de Istorie a României”, apărut la București în anul 2014, ai cărui editori sunt Nicoleta König și Florin Georgescu. Din informațiile incluse în volumul menționat redăm câteva date esențiale.

Luminița și Valentin sunt împreună de zece ani, au locuit șapte ani în Germania, iar din 2018 s-au întors în România, la Oșlobeni, Neamț. Povestea lor demonstrează că motoarelem muzica rock, tatuajele și lavanda fac casă bună împreună.

Municipiul Roman a început de ceva ani să întinerească, ceea ce înseamnă că suntem pe un drum bun din multe puncte de vedere.

1. Se pot plăti datorii la bugetul de stat din banii de granturi?

Cine este omul Andrei Carabelea?