Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, 10 februarie, că va demisiona din funcție începând cu 12 februarie, pentru a evita o criză politică generată de procedura de suspendare inițiată în Parlament. Potrivit Constituției, interimatul funcției prezidențiale va fi asigurat, în ordine, de președintele Senatului sau, în cazul refuzului acestuia, de președintele Camerei Deputaților.
În prezent, președintele Senatului este Ilie Bolojan, ceea ce îl plasează în poziția de a deveni președinte interimar al României până la organizarea alegerilor prezidențiale, programate pentru 4 mai (primul tur) și 18 mai (al doilea tur). Dacă va prelua interimatul, Bolojan va trebui să renunțe la funcțiile de președinte al Senatului și al PNL.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat că interimatul funcției de președinte îi conferă lui Ilie Bolojan aproape toate prerogativele prezidențiale, cu excepția unor atribuții majore, precum dizolvarea Parlamentului, inițierea unui referendum sau adresarea de mesaje politice Legislativului.
În discursul său de anunțare a demisiei, Klaus Iohannis a criticat procedura de suspendare, susținând că aceasta este inutilă și dăunătoare pentru imaginea României, atât pe plan intern, cât și internațional. El a argumentat că demiterea unui președinte aflat oricum la final de mandat nu este justificată și ar genera confuzie în rândul partenerilor externi ai României.
Începând cu 12 februarie, România intră oficial în perioada de interimat prezidențial, iar Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale în termen de trei luni.
Sursa: Newsinn
