România traversează o perioadă tensionată nu doar în plan politic, ci și în cel personal. Avocații de familie semnalează o situație fără precedent: tot mai multe cereri de divorț au la bază diferențele de opinie politică. Fenomenul s-a accentuat în ultimele două săptămâni, când mai mulți soți au declarat că nu mai pot conviețui din cauza susținerii unor candidați diferiți la alegerile prezidențiale.
Este pentru prima dată când politicul devine o cauză oficială de separare între parteneri. Până acum, în instanță erau invocate motive clasice, precum infidelitatea sau lipsa comunicării. În prezent, radicalizarea discursului public, amplificată de rețelele sociale, a pătruns atât de adânc în viața privată, încât rupe relații construite pe ani de viață comună.
Sociologii avertizează că acest tip de ruptură reflectă o tendință globală. În ultimii ani, mai ales după pandemie, societățile occidentale s-au fragmentat în jurul unor subiecte sensibile: vaccinuri, războiul din Ucraina, preferințele electorale. Acum, în România, conflictul politic capătă o formă personală, ducând la divorțuri. Se creează astfel adevărate „bule informaționale”, unde fiecare parte refuză dialogul cu cealaltă.
Aceste rupturi sociale nu sunt vizibile doar în instanțe. Un alt semnal vine din zona caselor de pariuri, care și-au extins activitatea spre alegerile prezidențiale. Românii pot paria pe tot felul de scenarii, de la scoruri improbabile, până la momente absurde legate de candidați. Fenomenul nu e doar un divertisment, ci un indicator al felului în care percepția publică este influențată de alegeri, dincolo de sondajele clasice.
De exemplu, în timp ce cercetările sociologice indică un scor echilibrat între George Simion și Nicușor Dan, casele de pariuri îl văd pe liderul AUR drept favorit, bazându-se pe dinamica votului din Diaspora sau pe segmentul tinerilor votanți. În alte țări, precum SUA, estimările din pariuri s-au dovedit mai precise decât sondajele și au atras chiar atenția autorităților, inclusiv FBI.
În România, deocamdată, aceste practici nu sunt reglementate, iar influența lor asupra opiniei publice crește. Specialiștii atrag atenția că, deși nu oferă date științifice, aceste platforme creează tendințe de percepție care pot afecta direct decizia de vot. Într-un climat deja polarizat, acest tip de „gambling politic” devine parte din realitate.
Consecințele nu se limitează la sfera electorală. Faptul că oamenii aleg să divorțeze pentru că nu mai pot accepta convingerile politice ale partenerului arată că România intră într-o fază de radicalizare personală. Alegerile nu mai sunt doar despre partide sau ideologii, ci despre identitate. Despre cine suntem și cât de dispuși mai suntem să acceptăm că celălalt poate gândi diferit.
Sursa: Newsinn
