Peste o jumătate dintre elevii din țară nu acordă feedback profesorilor, deşi acesta este un drept al lor, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de organizația Salvaţi Copiii România, care a dezvăluit și motivele pentru care copiii nu fac acest lucru.
Conform studiului, elevii care nu le-au dat profesorilor un feedback au considerat fie că nu este necesar, fie că părerea lor oricum nu va fi luată în considerare.
Doar doi din 10 elevi susțin că au vorbit cu un cadru didactic despre rezultatele feedbackului oferit, iar dintre aceştia aproape 70% spun că sugestiile le-au fost luate în considerare în mică măsură sau deloc, menţionează sursa citată.
„Feedbackul este anonim şi se colectează de la elevii înscrişi în clasele din învăţământul gimnazial, profesional şi liceal. Cadrele didactice primesc feedback doar de la elevii claselor unde sunt încadrate. Astfel, elevii pot evalua cât sunt de motivaţi la lecţii, dacă profesorul foloseşte tehnologii digitale şi dacă opinia lor este încurajată.
70% dintre sugestiile elevilor, luate în considerare în mică măsură sau ignorate
Astfel, există un formular semestrial anonim, care ar trebui, conform Statutului Elevului, completat de către elevi cu privire la fiecare profesor. Fişele completate ar trebui colectate apoi de diriginte, care le analizează şi transmite rezultatele agregate, în termen de 10 zile, către cadrele didactice vizate”, au transmis reprezentanții organizației Salvaţi Copiii România.
Raportul final nu este analizat de terţe persoane, astfel că inspectoratele nu se implică şi nu se iau măsuri, dacă rezultatele sunt „îngrijorătoare” în legătură cu un profesor.
Potrivit studiului, 66% dintre copii spun că au fost informaţi cu privire la posibilitatea de a acorda feedback profesorilor, însă doar 47% ştiu că există o metodologie care reglementează acest lucru. Nivelul minim se întâlneşte în cazul elevilor din Bucureşti, unde 30% răspund afirmativ, întrebaţi dacă au auzit de metodologia de feedback.
Aproape o jumătate (43%) dintre elevi au acordat feedback cadrelor didactice. Totodată, 8% dintre elevi susţin că au fost sancţionaţi ca urmare a oferirii de feedback, principalele sancţiuni fiind note mai scăzute sau avertizarea verbală.
Președintele executiv Salvați Copiii: Elevii nu participă la deciziile care îi privesc direct
Salvați Copiii a mai subliniat faptul că deși 75% dintre elevi ştiu de existenţa unei asociaţii a elevilor în şcoala în care învaţă, peste 80% dintre aceştia nu au apelat niciodată la ea, potrivit Agerpres.
„Una dintre marile lacune ale sistemului românesc de educaţie este lipsa participării reale a copiilor în deciziile care îi privesc direct. Deşi legislaţia prevede că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze, această prevedere este contrazisă, de exemplu, de excluderea copiilor din Consiliile de administraţie ale şcolilor până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Această abordare contravine art. 12 din Convenţia ONU privind Drepturile Copilului, care cere ca opinia copilului să fie ascultată şi luată în considerare”, a spus preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
De asemenea, conform unui studiu al organizației, peste o jumătate (55,1%) dintre elevii de gimnaziu şi liceu vor să plece din țară, iar o treime dintre ei intenţionează să îşi continue studiile în străinătate.
Potrivit unui alt sondaj Salvaţi Copiii, părinţii sunt nevoiţi să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditaţii, after school şi materiale didactice, potrivit datelor culese la sfârșitul anului 2024.
„Astfel, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinţi pentru educaţia copiilor creşte cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual.
Cele mai importante creşteri sunt cele legate de meditaţii, aproximativ 3.700 lei, şi after school, aproximativ 2.500 lei. Costul mediu total anual creşte odată cu vârsta copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu şi 12.119 la liceu”, a menționat sursa citată.
