529 de ani de la prima atestare documentară a Curții Domnești de la Piatra-Neamț.

Prima atestare documentară a Curţii Domneşti de la Piatra-Neamţ apare într-un document emis în anul 1491, când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău, trei sate “care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra“.

Curtea Domnească de la Piatra-Neamţ şi-a îndeplinit funcţiile de curte a domnitorilor Moldovei până în secolul al XVII-lea.

Vestigiu al unui trecut glorios, Curtea Domnească, a fost construită între anii 1468-1475 și pentru o bună perioadă a fost reședință temporară a domnitorilor Moldovei.

Frumoasa ctitorie a lui Ştefan cel Mare se mai păstrează şi astăzi în oraşul Piatra-Neamţ fiind cunoscută drept centrul istoric al urbei.

Situat pe un platou în jurul căruia s-a dezvoltat actualul oraş, complexul architectural este format din Biserica “Sf. Ioan Domnesc”, Turnul-clopotniţă şi Zidul de incintă cu Muzeul Curtii Domnești.

Domnul însoţit de suita sa, de dregătorii principali ai cancelariei domneşti, folosesc aceste curţi drept reşedinţe temporare în vederea exercitării prerogativelor domneşti. Astfel, curţile domneşti trebuie să asigure un spaţiu de locuit cu un grad ridicat de confort, potrivit unui domn şi însoţitorilor săi, precum şi posibilitatea accesului la serviciile religioase ale unui lăcaş de cult.

Prezenţa temporară a familiei domneşti atrage şi obligativitatea satisfacerii unor nevoi de ordin economic, mergând de la furnizarea unor mijloace de deplasare şi până la asigurarea unor servicii casnice sau meşteşugăreşti. Pe lângă dimensiunea economică putem aduce în discuţie şi pe cea administrativă, căci curtea domnească ne este înfăţişată ca un nucleu în jurul căruia gravita întreaga administraţie a ocolului domnesc: de aici plecau toate deciziile domnului, aici se adunau slugile domneşti şi aici se strângeau veniturile de pe domeniul domnesc. Curtea ne este arătată şi ca instanţă de judecată, ea fiind locul unde se judecau, atât de domn, cât şi de reprezentanţii acestuia în teritoriu, diverse pricini. De asemenea, o altă dimensiune importantă este cea militară, curtea fiind locul de adunare a oştii teritoriale.

Din punct de vedre structural, sursele scrise şi cele arheologice vin să ilustreze modul în care răspundea Curtea domnească din Piatra acestor multiple destinaţii, dezvăluindu-ne existenţa unei întregi serii de componente constructive, şi anume: casele domneşti cu spaţiile sale de locuit şi depozitare, biserica, turnul-clopotniţă şi, desigur – chiar dacă nu sunt încă atestate arheologic – anexele Curţii domneşti. (Colecţia muzeală Curtea Domnească, dependentă de Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț)

Articolul precedentÎncă două decese în Neamț cauzate de noul coronavirus. Bilanțul morților a ajuns la 498 în România
Articolul următorAndrei Năstase, președintele Platformei DA din Republica Moldova: „Moldova are nevoie de ajutorul real al României, Uniunii Europene și al Statelor Unite”