529 de ani de la prima atestare documentară a Curții Domnești de la Piatra-Neamț.
529 de ani de la prima atestare documentară a Curții Domnești de la Piatra-Neamț.
Prima atestare documentară a Curții Domnești de la Piatra-Neamț apare într-un document emis în anul 1491, când Ștefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău, trei sate “care au fost din ocolul curților noastre de la Piatra“.
Curtea Domnească de la Piatra-Neamț și-a îndeplinit funcțiile de curte a domnitorilor Moldovei până în secolul al XVII-lea.
Vestigiu al unui trecut glorios, Curtea Domnească, a fost construită între anii 1468-1475 și pentru o bună perioadă a fost reședință temporară a domnitorilor Moldovei.
Frumoasa ctitorie a lui Ștefan cel Mare se mai păstrează și astăzi în orașul Piatra-Neamț fiind cunoscută drept centrul istoric al urbei.
Situat pe un platou în jurul căruia s-a dezvoltat actualul oraș, complexul architectural este format din Biserica “Sf. Ioan Domnesc”, Turnul-clopotniță și Zidul de incintă cu Muzeul Curtii Domnești.
Domnul însoțit de suita sa, de dregătorii principali ai cancelariei domnești, folosesc aceste curți drept reședințe temporare în vederea exercitării prerogativelor domnești. Astfel, curțile domnești trebuie să asigure un spațiu de locuit cu un grad ridicat de confort, potrivit unui domn și însoțitorilor săi, precum și posibilitatea accesului la serviciile religioase ale unui lăcaș de cult.
Prezența temporară a familiei domnești atrage și obligativitatea satisfacerii unor nevoi de ordin economic, mergând de la furnizarea unor mijloace de deplasare și până la asigurarea unor servicii casnice sau meșteșugărești. Pe lângă dimensiunea economică putem aduce în discuție și pe cea administrativă, căci curtea domnească ne este înfățișată ca un nucleu în jurul căruia gravita întreaga administrație a ocolului domnesc: de aici plecau toate deciziile domnului, aici se adunau slugile domnești și aici se strângeau veniturile de pe domeniul domnesc. Curtea ne este arătată și ca instanță de judecată, ea fiind locul unde se judecau, atât de domn, cât și de reprezentanții acestuia în teritoriu, diverse pricini. De asemenea, o altă dimensiune importantă este cea militară, curtea fiind locul de adunare a oștii teritoriale.
Din punct de vedre structural, sursele scrise și cele arheologice vin să ilustreze modul în care răspundea Curtea domnească din Piatra acestor multiple destinații, dezvăluindu-ne existența unei întregi serii de componente constructive, și anume: casele domnești cu spațiile sale de locuit și depozitare, biserica, turnul-clopotniță și, desigur – chiar dacă nu sunt încă atestate arheologic – anexele Curții domnești. (Colecția muzeală Curtea Domnească, dependentă de Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț)