ALEGERI PARLAMENTARE 2024. PREZENȚĂ ISTORICĂ LA URNE: PESTE 1,4 MILIOANE DE ROMÂNI AU VOTAT PÂNĂ LA ORA 10

Peste 18 milioane de alegători sunt așteptați, astăzi, la urne, în cele aproape 19.000 de secții organizate în țară, pentru a alege viitorii parlamentari. Anul acesta, în cursă au intrat 8.000 de candidați, de la 31 de partide și alianțe, precum și 19 organizații ale minorităților. În Camera Deputaților sunt, în prezent, 330 de parlamentari, iar la Senat - 136. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se închid la ora 21:00.

Peste 1,4 milioane de români au votat, în țară și în străinătate, până la ora 10:00. Prezența la urne la nivel național este de 6,78%, însumând peste 1.220.000 de voturi.

Potrivit datelor centralizate, județul fruntaș rămâne Olt, cu 9,10%. La polul opus se află în continuare Vaslui - doar 4,73% dintre alegători s-au mobilizat.

Președintele AEP, Toni Greblă: La ora 7:00, toate secțiile de votare din țară și-au deschis porțile - apel la responsabilitate

Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunțat că au fost deschise duminică toate secțiile de votare și a făcut un apel la președinții, locțiitorii, operatorii de tabletă și la reprezentanții partidelor politice în Birourile secțiilor de votare să dea dovadă de "maximă atenție", "responsabilitate" și "să respecte cu strictețe prevederile legale".

"La mulți ani România, la mulți ani poporului român în cea mai importantă zi a istoriei sale! Astăzi, la ora 7,00, toate cele 18.968 de secții de votare și-au deschis porțile. Până acum au votat câteva zeci de mii de cetățeni români. De la ora 7,00 dimineața și până la numărarea buletinelor de vot, încheierea proceselor verbale de consemnare a rezultatului alegerilor, responsabilitatea desfășurării procesului electoral în cea mai mare parte aparține Birourilor electorale ale secțiilor de votare. Din această cauză, fac un apel la toți președinții, locțiitorii, operatorii de tabletă, la cei peste 100.000 de reprezentanți ai partidelor politice care participă la alegeri în calitate de membri ai Birourilor secțiilor de votare să dea dovadă de maximă atenție, responsabilitate, să respecte cu strictețe prevederile legale, pentru că numai astfel se poate desfășura un proces electoral corect și care să dea încredere cetățenilor în faptul că aceste alegeri s-au desfășurat corect", a transmis, duminică, Toni Greblă.

El a subliniat că desfășurarea corectă a scrutinului dă legitimitate celor care vor fi aleși.

"Vorbim de alegeri, vorbim în primul rând de încredere, încrederea cetățenilor în competitorii politici, încrederea alegătorilor în desfășurarea corectă a scrutinului, care dă legitimitate celor care vor fi aleși", a adăugat președintele AEP.

Greblă a amintit că duminică se va vota în toate secțiile din țară până la ora 21,00, iar la acele secții unde la ora 21,00 se vor afla încă cetățeni în incintă sau imediata apropiere așteptând să voteze, scrutinul poate fi prelungit, prin dispoziția președintelui secției de votare, până la ora 23,59, când aplicația informatică pusă la dispoziție de AEP se va închide.

Fiecare cetățean poate să urmărească pe site-ul AEP, în fiecare minut, prezența la vot la nivelul României, pe județe, pe localități, pe secții de votare.

"De asemenea, există o aplicație prin care cetățenii, care nu știu unde se află secția unde ei au domiciliul sau reședința, pot să deschidă aplicația de pe site-ul Autorității Electorale Permanente care le indică exact unde este secția de votare și, de asemenea, le poate indica și traseul pe care îl au de parcurs de la domiciliu până la secția de votare unde are dreptul să-și exercite votul. Eu sunt convins că astăzi, în liniște, cu bucurie pentru că este și Ziua națională, și procesul electoral se va desfășura în cele mai bune condiții", a adăugat Toni Greblă.

Potrivit Autorității Electorale Permanente, în țară sunt organizate 18.968 de secții de votare.

În București sunt aproape 1.300 de secții: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240.

În țară alegerile se desfășoară în ziua de duminică, iar în străinătate se votează sâmbătă și duminică.

Cine are dreptul de a alege?

Pot să voteze la parlamentare cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.

Nu au drept de vot: debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegeri parlamentare 2024. Mizele uriașe ale viitorului Parlament - ce votezi astăzi?

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru Camera Deputaților.

Alegătorul își exprimă opțiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.

Miza alegerilor parlamentare 

Viitorii parlamentari ai României vor fi votați pentru următorii patru ani. Parlamentul este puterea legislativă, care propune și adoptă legi.

Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit legii.

Noul Parlament va vota viitorul premier și guvern, propus de viitorul președinte.

Legislativul va avea de votat și amendat și legea bugetului de stat pe 2025.

Cum votezi la parlamentare. Ce NU au voie să facă alegătorii astăzi - amenzi uriașe sau dosar penal

În anii trecuți, bugetul era votat până la finalul lunii decembrie. Bugetul de stat va cuprinde banii de pensii, salarii și tot ce ține de finanțele țării. Provocarea va fi bugetul pe un deficit bugetar crescut. În ultima perioadă, s-a vorbit în spațiul public inclusiv despre creșterea unor taxe și impozite.

Parlamentul numește de asemenea, la propunerea președintelui, directorii serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii, dar și Avocatul Poporului.

Alte atribuții:

- declararea mobilizării totale sau parțiale
- declararea stării de război
- suspendarea sau încetarea ostilităților militare
- aprobarea strategiei naționale de apărare a țării
- examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Unde votează alegătorii?

Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:

*** Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care și-a stabilit domiciliul votează numai la secția de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secției de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.

*** Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care și-a stabilit reședința, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secția la care este arondată strada sau localitatea unde își are reședința, indiferent de data stabilirii și vechimii acesteia.

*** Alegătorul care are domiciliul și reședința în aceeași unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secția de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secția la care este arondată strada sau localitatea unde își are reședința, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.

*** În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde și-a stabilit domiciliul sau reședința poate vota la orice secție, sub condiția ca aceasta să se afle în cadrul circumscripției electorale județene unde și-a stabilit domiciliul sau reședința.

*** Alegătorul cu domiciliul în municipiul București, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secția de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.

*** Alegătorul cu reședința în municipiul București, fără a avea domiciliul în municipiul București, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, își poate exercita dreptul de vot numai la secția la care este arondată strada unde își are reședința, indiferent de data stabilirii și vechimii acesteia.

*** Alegătorul care are atât domiciliul, cât și reședința în municipiul București poate vota fie la secția unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secția la care este arondată strada unde își are reședința, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.

*** Alegătorul cu domiciliul sau reședința în municipiul București nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reședința.

*** Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, operatorii de calculator și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și siguranței publice sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii și siguranței publice pot vota la secția de votare unde își desfășoară activitatea, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale județene sau a municipiului București în care se află secția de votare respectivă.

*** Candidații pot vota la orice secție de votare din circumscripția electorală județeană sau a municipiului București unde candidează.

*** Alegătorul care nu și-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința votează la secția de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secții de votare, votează la secția la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la mențiunea privind domiciliul sau reședința înscrisă pe actul de identitate al acestuia.

Vechimea domiciliului sau a reședinței nu reprezintă o condiție pentru exercitarea dreptului de vot.

Fiecare alegător care îndeplinește condițiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului și un buletin de vot pentru Camera Deputaților.

În ce interval orar se poate vota?

În țară, votarea se desfășoară duminică, între orele 7,00 - 21,00. La ora 21,00, președintele biroului electoral al secției declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul constituțional până cel mult la ora 23,59.

Doi membri desemnați din cadrul biroului electoral al secției vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.

În cazul în care mai sunt cetățeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operațiuni:

* numără alegătorii aflați la rând la ora 21,00;

* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflați la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ștampila de control a secției de votare sau echivalentul acesteia, după caz;

* consemnează numărul alegătorilor aflați la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;

* predau procesul-verbal președintelui biroului electoral al secției de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripție sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflați la rând la ora 21,00;

* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;

* interzic altor persoane să se așeze la rând pentru a-și exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.

Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secției bonurile de ordine primite.

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România, care în ziua votării se află în țară, își pot exercita dreptul de vot la secțiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizate în țară poate vota prin intermediul urnei speciale. Cererea se putea depune la cea mai apropiată secție de votare, în preziua votării.

* Alegătorii care, în ziua alegerilor, sunt internați într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea așezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reședința în județul sau în municipiul București, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.

* Persoanele reținute, cele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă și persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale și care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripției electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deținere votează prin intermediul urnei speciale.

* Și persoanele aflate în arest la domiciliu își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condițiile în care au depus o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării, la biroul electoral al celei mai apropiate secții de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripției electorale pe raza căreia execută măsura.

Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deținere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secției de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secție, președintele biroului electoral al secției de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective și-au mai exercitat dreptul de vot în aceeași zi.

Cum se desfășoară procedura de vot la parlamentare?

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Ștampila cu mențiunea "VOTAT" se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției.

Este interzisă fotografierea buletinului de vot.

Sursa: Newsinn