Boboteaza 2022. Ce este, de fapt, sărbătoarea Bobotezei și ce se mănâncă de "Arătarea Domnului" pentru a atrage norocul

Boboteaza sau Botezul Domnului are loc pe 6 ianuarie și este cunoscută inclusiv sub denumirile “Arătarea Domnului” sau “Epifania”. Boboteaza marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Nașterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, de aceea Biserica mai numește Boboteaza și “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” sau “Epifania”, aceasta din urmă denumire provenind din limba greacă și inseamnand “arătare”, “descoperire”, “revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creștin.

După mersul cu Ajunul de Crăciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu “Chiralesa” de Bobotează, dar în unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfântul Ioan, fiind vizați doar cei care purtau numele Sfântului.

Botezul Domnului aduce după sine un arsenal de obiceiuri și bucate tradiționale. Amintind de înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile.

Aceste preparate din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi și aromante cu usturoi tebuie pregătite și așezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul ca să sfințească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie.

Nu lipsesc sarmalele și carnea friptă cu cârnați. Dulciurile obișnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac și unse cu ou și smântână. Lipiile altfel obținute se servesc tradițional la mesele de botez ale creștinilor, amintind de turtele făcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacesta în timpul Fugii în Egipt. Alături de ele se pot mânca prăjituri și cozonaci.

BOBOTEAZA 6 IANUARIE 2022. La Sfântul Ioan se încheie sărbătorile de iarnă, iar oamenii își intra în ritmul normal al lucrurilor. În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era cinstită în aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare.

TRADIȚII BOBOTEAZĂ. Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Apa sfințită la biserică în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată. Prin agheasma se înțelege atât apă sfințită, cât și slujbă pentru sfințirea ei. Agheasma mare se săvârșește numai de Bobotează, spre deosebire de sfințirea cea mică a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeștanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

TRADIȚII BOBOTEAZĂ. La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Romano-Catolică. Botezul Domnului este amintit încă din secolul al II-lea d.Hr de Sfântul Clement Alexandrinul și în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul.

TRADIȚII BOBOTEAZĂ - BOBOTEAZA 2022. Începând cu secolul al IV-lea, cuvântări dedicate acestei sărbători găsim atât la părinții răsăriteni, cât și la cei din Apus. De Biserica apuseană, Boboteaza a fost adoptată în secolul al IV-lea, fiind cunoscută și ca “Sărbătoarea celor trei magi”. Tot atunci au fost despărțite cele două mari sărbători: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului, ca în Apus, și 6 ianuarie pentru Bobotează.

Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunțarea nașterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă și tămâie.

TRADIȚII BOBOTEAZĂ. Ortodocșii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului își începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învățătura sa, acesta ajunsese să uimească și să atragă mulți oameni. Deși învățăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună pe față și să le reamintească permanent oamenilor că “s-a apropiat împărăția cerurilor”.

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul

Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști.

TRADIȚII BOBOTEAZĂ. Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie și el botezat. Ioan i-a spus: “Eu am trebuință să fiu botezat de tine și tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că așa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.

TRADIȚII BOBOTEAZĂ. Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuși, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spațiu unde creștinii îmbrăcați în cămăși albe lungi, numite “crijme” intra în rău.

Orice pelerinaj făcut în Țara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăște din Munții Libanului, apoi traversează Marea Galileii și după un lung și sinuos traseu se varsă în Marea Moartă. Unii preoți îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioșii adulți, repetând într-un fel botezul. Preoții ortodocși romani spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apă din Iordan.

TRADIȚII BOBOTEAZĂ. Aceste ritualuri pot fi văzute în tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza. Biserica Ortodoxă din Ierusalim sau Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) și, împreună cu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă și Sfântul Munte Athos, precum și cu credincioșii romani din Basarabia, sărbătoresc după calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adică la o diferență de 13 zile.

TRADIȚII BOBOTEAZĂ. Unii pelerini credincioși spun că în timpul slujbei de Bobotează, pentru câteva clipe, apele Iordanului curg în sens invers. Deși afară este destul de frig în ianuarie, mulți dintre credincioși intra în râul Iordan în cămășile albe lungi, pe care apoi le păstrează cu grijă pentru a fi îmbrăcați cu ele în ziua înmormântării. Înainte de a pleca de lângă râu, pelerinii iau amintire o sticlă cu apă din Iordan, rugându-se să le fie tămăduite suferințele.