CEREMONII MILITARE ȘI RELIGIOASE DEDICATE SĂRBĂTORIRII A 166 DE ANI DE LA ÎNFĂPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE

Ministerul Apărării Naționale (MApN), împreună cu autoritățile locale, organizează, vineri, în garnizoanele din țară, ceremonii militare și religioase dedicate sărbătoririi a 166 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.

La București, de la ora 10,00, vor avea loc o ceremonie militară și depuneri de coroane și jerbe de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza amplasată în Dealul Patriarhiei Române, anunță MApN.

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voință politică al liderilor din cele două principate românești - Moldova și Țara Românească - și prima etapă în crearea statului unitar român modern.

24 ianuarie 1859 - ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei - este momentul când s-au împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848, care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept \"cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național\".

Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este \"actul întregii națiuni române\", a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoașterea internațională a Unirii și măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obținerea și recunoașterea independenței României în anii 1877 - 1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de națiunea română pe drumul modernității și al integrării europene.