Consiliul Superior al Magistraturii critică în termeni duri forma actuală a proiectului privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și susține că noua grilă riscă să afecteze statutul constituțional al puterii judecătorești.
Potrivit CSM, problema nu ține doar de nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, ci și de modul în care aceștia sunt poziționați în raport cu alte categorii de funcții publice.
Consiliul atrage atenția că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar urma să aibă un coeficient salarial de 6,15, în timp ce pentru miniștri, consilieri prezidențiali, liderii grupurilor parlamentare, vicepreședinții Camerelor Parlamentului, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei premierului este prevăzut un coeficient de 6,50.
CSM consideră că această diferență este greu de justificat, în condițiile în care președintele Înaltei Curți se află la vârful sistemului judiciar.
Diferențele apar și la alte niveluri. Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50, sub cel stabilit pentru primarul general al Capitalei, care este de 6,50, dar și sub coeficientul de 6,00 prevăzut pentru președinții de consilii județene și primarii municipiilor reședință de județ.
CSM dă și exemplul unui judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani, căruia proiectul îi atribuie un coeficient de 4,22. Acesta este mai mic decât cel prevăzut pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, stabilit la 4,35.
Consiliul susține că diferențele devin și mai mari dacă sunt luate în calcul sporurile și alte drepturi acordate unor categorii de angajați din administrația publică.
În opinia CSM, grila propusă nu reprezintă doar o modificare a veniturilor, ci transmite un mesaj privind poziția instituțională a Justiției în raport cu celelalte puteri ale statului.
Consiliul avertizează că salarizarea magistraților reprezintă una dintre garanțiile independenței justiției și că diminuarea succesivă a acestor garanții poate avea efecte asupra întregului sistem.
CSM mai susține că noua lege ar putea accentua problemele deja existente în ceea ce privește resursa umană din sistemul judiciar. În condițiile unui deficit de judecători și procurori și ale unui volum ridicat de activitate, reducerea atractivității profesiei ar putea duce la noi dificultăți în funcționarea instanțelor și parchetelor.
Consiliul avertizează și asupra riscului ca noile reguli să genereze diferențe importante între magistrații aflați deja în sistem și cei care ar urma să intre în profesie după adoptarea legii.
În aceste condiții, CSM anunță că va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale pe care le are la dispoziție pentru apărarea statutului judecătorilor și procurorilor.
Consiliul subliniază că respectarea independenței Justiției și menținerea echilibrului dintre puterile statului nu reprezintă simple opțiuni politice, ci principii fundamentale ale statului de drept.
