STUDIILE CU PRIVIRE LA SĂRĂCIE SAU ROLUL STATELOR AR PUTEA FI RECOMPENSATE CU PREMIUL NOBEL PENTRU ECONOMIE

Sezonul Premiilor Nobel din 2024 se încheie luni, o dată cu anunțarea Premiului Sveriges Riksbank pentru Economie, experții estimând că acesta ar putea fi acordat cercetătorilor care se ocupă de sărăcie și inegalitatea bogăției, rolul statelor sau ciclurile creditului, transmite AFP.

Academia Regală Suedeză de Științe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm va anunța la ora locală 11:45 (9:45 GMT) cine va fi succesorul americancei Claudia Goldin, care a fost premiată în 2023 pentru studiile sale cu privire la evoluția locului femeilor pe piața muncii și veniturile lor. Recompensată pentru că a "făcut progrese în înțelegerea noastră cu privire la situația femeilor pe piața muncii", Claudia Goldin este una dintre puținele femei, doar trei din cei 93 de laureați în 55 de ani, care a fost premiată cu premiul Nobel pentru economie, după compatrioata Elinor Ostrom (2009) și franco-americana Esther Duflo (2019).

"Tendința generală la nivelul societății este aceea de a acorda o importanță mai mare parității și diversității, în ideea de a extinde activitatea de cercetare. Cu toate acestea, nu este singurul criteriu de care se ține cont pentru a evalua dacă o contribuție științifică este demnă de un premiu Nobel", a subliniat Mikael Carlsson, profesor de economie la Universitatea din Uppsala (est).

Potrivit acestuia, favoriți la câștigarea premiului Nobel pentru economie în 2024 sunt japonezul Nobuhiro Kiyotaki și britanicul John H. Moore, pentru studiile lor cu privire la maniera în care fricțiunile financiare pot afecta ciclurile economice. Carlsson a menționat de asemenea numele americancei Susan Athey pentru studiile sale cu privire la formarea piețelor.

În schimb, pentru profesorul Magnus Henrekson, de la Institutul de studii în domeniul economiei industriale de la Stockholm, cel mai important criteriu de care trebuie ținut seama atunci când vrei sa faci pronosticuri cu privire la cine va câștiga premiul Nobel pentru economie este care sunt domeniile de cercetare ale membrilor comitetului care recomandă laureații. Astfel, președintele acestui comitet este specialist în economia dezvoltării, însă acest domeniu a fost recent recompensat.

"Cred că este puțin probabil ca acest domeniu să primească premiul Nobel pentru al doilea an la rând", susține Magnus Henrekson.

Potrivit acestuia, favoriții în acest an sunt francezul Philippe Aghion, fost apropiat al președintelui Franței, Emmanuel Macron, și economistul american de origine turcă Daron Acemoglu. Numele acestuia din urmă, autor al mai multor bestselleruri precum "De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei", este avansat și de numeroși analiști.

Platforma de statistică online Statista susține că "prin examinarea foștilor laureați și stadiul cercetărilor actuale cu privire la economie, puteam să ne facem o idee bună cu privire la candidații care sunt susceptibili să primească un Nobel". Această platformă mizează în special pe Acemoglu pentru "studiile sale cu privire la maniera în care instituțiile, pe termen lung, facilitează sau frânează creșterea economică".

Printre alți posibili câștigători, platforma de statistică online Statista menționează o serie de macroeconomiști precum Olivier Blanchard (Franța), Larry Summers și Gregory Mankiw (SUA), sau economiști care studiază inegalitatea bogăției precum trioul Thomas Piketty (Franța), economistul franco-american Emmanuel Saez și Gabriel Zucman (Franța), care a fost evocat de mai multe ori în ultimii ani.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei și a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanțate de Fundația Nobel. 

AGERPRES