La nivelul județului Neamț, o analiză a Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Neamț arată că 29 de construcții se află în clasele I, II și III de risc seismic.

Astfel, în Neamț avem 5 construcții care se află în prima clasă de risc, 15 construcții în a doua clasă de risc și 9 construcții în cea de-a treia.

Clasa de risc seismic I (localitate, adresă, tip imobil, destinație imobil, anul construirii)

  1. Roman – Str. Ștefan cel Mare, nr. 233 – Regim de înălțime parter – Locuință – 1915
  2. Roman – Str. Ștefan cel Mare, nr. 235 – Regim de înălțime parter – Locuință – 1917
  3. Roman – Str. Ștefan cel Mare, nr. 237 – Regim de înălțime parter – Locuință – 1908
  4. Roman – B-dul. Roman Mușat, bl. 17, sc. A și B – Regim de înălțime P+3E – Locuințe – 1962
  5. Alexandru cel Bun – DJ 157C – Regim de înălțime P – Biserica ”Buna Vestire” – Mănăstirea Bisericani

Clasa de risc seismic II (localitate, adresă, tip imobil, destinație imobil, anul construirii)

  1. Roman – Str. Ștefan cel Mare, nr. 249 – Regim de înălțime P+1E – Locuință – 1926
  2. Roman – Str. Ștefan cel Mare, nr. 218 – Regim de înălțime P+1E – Locuință – 1898
  3. Roman – Str. Ștefan cel Mare, nr. 220 – Regim de înălțime parter – Locuințe – 1880
  4. Roman – Str. Cuza Vodă, nr. 6 – Regim de înălțime P+1E – Locuințe și spațiu comercial la parter – 1923
  5. Roman – Str. Ștefan cel Mare, nr. 238 – Regim de înălțime parter – Locuință – 1891
  6. Roman – Str. Ștefan cel Mare, nr. 236  – Regim de înălțime parter – Locuință
    1915 â
  7. Piatra-Neamț – B-dul Traian, nr. 1-3 – Regim de înălțime S+P+4E – Spitalul Județean de Urgențe-Pavilion Interne Corp C10 – 1935
  8. Piatra-Neamț – B-dul Traian, nr. 1-3 – Regim de înălțime S+P+1E – Spitalul Județean de Urgențe-Pavilion Dermato-venerice și oncologice – 1938
  9. Piatra-Neamț – Str. Petru Rareș, nr. 27 C – Regim de înălțime parter – Clădire administrativă – 1913
  10. Piatra-Neamț – Str. Alexandru cel Bun, nr. 27 – Regim de înălțime S+P+4E – Clădire administrativă Corp A
  11. Piatra-Neamț – Str. Durăului, nr. 9 – Regim de înălțime P – Centrul Militar județean Neamț Corp C5
  12. Piatra-Neamț – Str. Gavril Galinescu, nr. 11 – Regim de înălțime P+1E – Clădire administrativă Corp C1
  13. Piatra-Neamț – Str. Petru Rareș, nr. 26 – Regim de înălțime P+1E – Muzeul de Științe ale Naturii Piatra Neamț Corp C1
  14. Piatra-Neamț – Str. Mihail Sadoveanu, nr. 16 – Regim de înălțime P – Sediul 2 I.S.U. Neamț Corp A
  15. Ștefan cel Mare – Str. Stânjenelului, nr. 27 – Regim de înălțime P+1E – Atelier ”Casa Cantacuzino” Centrul de Educație Incluzivă

Clasa de risc seismic III (localitate, adresă, tip imobil, destinație imobil, anul construirii)

  1. Roman – Str. Tineretului, Bl. 2 – Regim de înălțime P+4E – Locuințe – 1969
  2. Piatra-Neamț – Str. Alexandru cel Bun, nr. 11 – Regim de înălțime P+1E – Sediul DGASPC Neamț
  3. Piatra-Neamț – Str. 1 Decembrie 1918, nr. 68 – Regim de înălțime P+2E – Complex de servicii ”Ion Creangă”
  4. Piatra-Neamț – Str. 1 Decembrie 1918, nr. 68 – Regim de înălțime P+2E – Complex de servicii de zi
  5. Piatra-Neamț – Str. 1 Decembrie 1918, nr. 68 – Regim de înălțime P+2E – Complex de servicii ”Elena Doamna”
  6. Piatra-Neamț – Str. Valea Albă, nr. 35 – Regim de înălțime P+1E – Centrul rezidențial pentru copilul cu dizabilități
  7. Piatra-Neamț – Str. Valea Albă, nr. 36 – Regim de înălțime P+1E – Centrul de recuperare de zi pentru copilul cu dizabilități
  8. Târgu Neamț – Str. Izvor, nr. 6 – Regim de înălțime D+P+1E – Complex de servicii ”Ozana”
  9. Războieni – sat Războieni – Regim de înălțime P și P+1E – Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică

Teritoriul judeţului Neamţ poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea, în apropierea comunei Vrâncioaia, situată la cca. 150 Km depărtare.

Deşi au fost înregistrate mişcări seismice cu epicentrul în zona Tazlău, probabilitatea de apariţie a unor astfel de mişcări cu epicentrul în cadrul judeţului Neamţ este redusă.

Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice este prezent pe cca. 48,6% din suprafaţa judeţului Neamţ, procent ce reprezintă relieful muntos, cu pante mari, cu o mai mare susceptibilitate la alunecări de teren.

Apariţia unor mişcări seismice în alte zone ale României (Făgăraş, Banat, Moldova Nouă, Carei) sau în zone învecinate sub limita a 200 – 300 Km din Moldova şi Ucraina este posibilă (există sub aspectul hazardului), dar nu prezintă importanţă ca risc (probabilitate şi intensitate foarte reduse).

Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice. Vechimea în serviciu a construcţiilor industriale din judeţul Neamţ este variabilă.

Acestea cuprind instalaţii ce lucrează sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice.

Depozitele de carburanţi, care sunt amplasate în mod curent în perimetrele construibile, reprezintă o sursă de explozii şi incendii.

Caracteristic aşezărilor urbane pentru judeţul Neamţ:

  1. vechimea considerabila a fondului construit. Construcţiile de tip locuinţe colective (blocuri), ce au fost edificate în anii 1950-1970, au deja o vechime considerabila, nu au suferit intervenţii de tipul reparaţii capitale, iar asupra acestora au acţionat deja trei cutremure majore;
  2. concepţia proiectelor a fost executată fără a avea reglementari specifice amplasamentelor cu risc seismic (primele principii de proiectare antiseismica au apărut după cutremurul din 1977);
  3. intervenţiile neautorizate şi necontrolate asupra construcţiilor multietajate, acumulate în timp de la edificarea lor până în prezent;
  4. particularităţi microzonale ale terenurilor de fundare cum ar fi cazul municipiului Roman, fundat pe pământuri sensibile la înmuiere, susceptibile de lichefiere în cazul producerii unui cutremur major.

Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice. Vechimea în serviciu a construcţiilor industriale din judeţul Neamţ este variabilă.

Multitudinea factorilor cu care s-au confruntat pe parcurs: factori fizico-chimici mecanici, mişcări seismice anterioare, lipsa unor lucrări de reparaţii şi întreţinere pe parcurs, implicaţiile asupra structurilor, a modului de comportare al terenului dificil de fundare pun sub semnul întrebării multe construcţii ce adăpostesc procese tehnologice importante, în special în municipiile Roman şi Piatra Neamţ.

Acestea cuprind instalaţii ce lucrează sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice.

Există doar posibilitatea (hazardul) ca eventualele dezastre complementare de tip accident tehnologic industrial să depăşească aria judeţului Neamţ şi să influenţeze zonele vecine. În cazul platformelor industriale din judeţ, un pericol deosebit îl constituie dezastrele complementare acţiunii seismice care pot conduce la degajări de substanţe toxice, infiltraţii de lichide chimice agresive sau incendii, explozii.

Zona de acţiune periculoasă pentru platforma Săvineşti este de cca. 15 km2, însă funcţie de intensitatea şi direcţia vânturilor dominante, aceasta poate varia.

Depozitele de combustibili, care în mod curent sunt amplasate în perimetrele construibile, reprezintă o sursă de explozii şi incendii.

La distanţe apropiate de limita judeţului Neamţ nu s-au identificat pericole potenţiale de producere a unor accidente tehnologice – dezastre industriale complementare – ca urmare a unor seisme puternice.

Sursa: Realitatea de Neamt

Articolul precedentPlatformă pentru limitarea efectelor negative ale rețelelor de socializare, prin Biblioteca Județeană
Articolul următorCu ce treci mai ușor peste crizele de bilă