Potrivit legendei, Sfinții Petru și Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stînga. Sfîntul Petru este cel care are cheile de la poarta și încăperile Raiului, fiind și mîna dreaptă a lui Dumnezeu. Petru ar fi și cel care stăpînește piatra, grindina și este patronul plugarilor.
Potrivit legendei, Sfinții Petru și Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stînga. Sfîntul Petru este cel care are cheile de la poarta și încăperile Raiului, fiind și mîna dreaptă a lui Dumnezeu. Petru ar fi și cel care stăpînește piatra, grindina și este patronul plugarilor.
De sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel apar licuricii – care ar fi scînteile căzute pe pămînt după ce sfîntul Petru plesnește din biciul său. Licuricii vin în ajutorul celor rătăciți prin pădure, îndrumîndu-i spre potecă.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel – Sânpetru de Vară – 29 iunie
În ziua sărbătorii, oamenii obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morți – sărbătoarea fiind cunoscută și sub numele de Moșii de Sânpetru. Conform credinței populare, moșii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune și minuni peste tot pe unde mergeau. De ziua Moșilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morți să aibă ce bea pe lumea cealaltă; tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morți. În ziua Moșilor de Sânpetru, femeile dau de pomană și vase cu vine, lapte și mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori și cireșe.
Până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul; tradiția spune că, respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc.
Dacă tună și fulgeră azi, nucile și alunele vor fi viermănoase.
Se spune despre Sfinții Petru si Pavel că stau în Lună, unul în dreapta și unul în stânga acesteia. Petru este cel care ține cheile de la porțile Raiului, el fiind considerat mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure.
